Dedicatie… august 7, 2008

Am vazut acest videoclip si m-a cam cutremurat…priviti cu atentie si ganditi-va la versuri…pentru cei care nu inteleg in engleza am atasat versurile in romana

Draga d-le Presedinte
Vino si fa o plimbare cu mine
Sa ne prefacem ca suntem doar doi oameni
Si ca tu nu esti mai bun ca mine
Mi-ar placea sa iti pun niste intrebari daca putem vorbi cinstit…
Ce simti cand vezi toti oamenii fara casa de pe strada?
Pentru cine te rogi noaptea inainte sa adormi?
Ce simti cand te uiti in oglinda?Esti mandru?
Cum poti dormi cand toti ceilalti plang?
Cum poti visa cand o mama nu are sansa de a spune “la revedere”?
Cum poti merge cu capul sus?
Poti macar sa am privesti in ochi
Si sa-mi spui de ce?
Draga d-le Presedinte
Ai fost un baiat singur?
Esti un baiat singur?
Cum poti spune ca nici un copil nu va fi lasat in urma?
Nu suntem prosti si nu suntem orbi.
Toti stau in celulele tale
In timp ce tu pavezi drumul spre Iad.
Ce fel de tata i-ar lua fiicei sale drepturile?
Pot doar sa imi imaginez ce are de spus Prima Doamna
Ai ajuns departe de la wiskey si cocaina.
Cum poti dormi cand toti ceilalti plang?
Cum poti visa cand o mama nu are sansa de a spune “la revedere”?
Cum poti merge cu capul sus?
Poti macar sa am privesti in ochi
Si sa-mi spui de ce?
Lasa-ma sa-ti spun despre munca grea
Salariul minim cand astepti un copil
Lasa-ma sa-ti spun despre munca grea
Sa-ti reconstruiesti casa dupa ce au distrus-o bombele
Lasa-ma sa-ti spun despre munca grea
Sa construiesti un pat din o cutie de carton
Lasa-ma sa-ti spun despre munca grea
Nu stii nimic despre munca grea
Cum poti dormi noaptea?
Cum poti merge cu capul sus?
Draga d-le Presedinte
Nu ai face niciodata o plimbare cu mine
Nu-ï asa?

copchilaria :) iunie 1, 2008

A venit si aceasta zi mult dorita de copiii…o zi cu cadouri,plimbari in parc ,vata de zahar pe bar si pop-corn din belsug…o zi in care gasim zambete pe fetele copiilor,bucurie si joc.o zi in care primesc cadouri ,in care participa la diferitele activitati din parcuri,desene pe asfalt,sotron si cate alte jocuri frumoase…eu inca ma simt “copchil” si nu vreau ca vreodata sa imi dispara aceasta pofta de viata,sau momentele cand ma rasfat sau glumele nevinovate…niciodata nu vreau sa imi piara acest suflet inocent de copil…imi amintesc cu bucurie momentele frumoase din copilarie cand seara , dupa ce imi terminam temele si lectiile,mergeam la poarta si ma jucam cu copiii,sotron,volei,baba-oarba,ursul negru ),pititea,flori fete sau baieti…cand ma ofticam ca nu ieseam eu prima sau cand cineva nu juca cinstit si de multe ori simteam cu toti nevoia sa spunem in mijlocul unui conflict : “lasa ca te spun eu lu’ mama “  ) si cand plecam de la joaca spre casa cu picioarele prafuite si genunchii tociti,iar uitam de acea faimoasa “amenintare” si intrand pe poarta primeam iar niste cuvinte de recunostinta din partea grijuliilor mame: “iar ai rupt bluza in coate?”,”ce e pe tine,abia ti-am spalat rochita asta si tu ai si mozolit-o!” sau “iar ai agatat fusta cea noua?ce sa ma mai fac eu cu tine?”…uneori mai primeam si cate o “mangaiere”mai apasata…si intram sub plapuma tristi de nedreptatea care s-a facut dar fericiti ca inca o zi s-a scurs si se aproprie mult asteptata vacanta….fericire de copil…

nu e asa ca va regasiti si voi? aceasta este o mica piesa din puzzle-ul care alcatuieste copilaria mea…puzzle care nu se va termina niciodata…

totusi in acelasi timp in alta parte a lumii copilaria nu reprezinta cea mai frumoasa parte din viata ,ci din contra…este o perioada cruciala..o lupta de supravietuire,numai cei puternici raman….imaginile spun tot…

Totusi ce putem face pentru acesti copii sarmani?macar o rugaciune putem inalta pentru ca cine stie pe cine dintre acei copiii il va ajuta…Doamne fi Tu cu ei,si te rog fa-ma sa ma multumesc cu ceea ce am!